Strada Biserica Amzei, nr. 9, Strada General Christian Tell, nr. 11;

Casa Mița Biciclista păstrează amintirea Mariei Mihăescu, prima femeie care a mers pe bicicletă în București, poreclită tocmai de aceea Mița Biciclista. Ea a fost o figură feminină emblematică și non-conformistă, o pionieră a emancipării feminine în Bucureștiul interbelic. De-a lungul timpului, Mița a rămas vie în memoria orașului datorită personalității sale sfidătoare față de normele de conduită impuse femeilor, și nu doar în epoca ei. La acea vreme, o femeie pe bicicletă reprezenta un gest puternic de emancipare și de asumare a unui rol revoluționar: cel al femeii independente, care își decide singură soarta și nu mai depinde de niciun bărbat pentru a se deplasa în spațiul public. Maria Mihăescu era, de altfel, o figură mondenă, recunoscută în întreaga capitală, apărând frecvent în revista Furnica, unde stârnea controverse prin atitudinea sa libertină. Ne-o amintim și astăzi ca Mița Biciclista și ne-o imaginăm „suplă și elegantă, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânși pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte și cu o caschetă de mătase albă, înfășurată în voal alb, din care răsăreau încrucișate două ace mari à la Madame Butterfly”, pedalând pe Calea Victoriei.

Mița Biciclista este un simbol al nonconformismului. Cu toate acestea, modul în care memoria ei este conservată la Casa Mița Biciclista este dezamăgitor. Contribuția Mariei Mihăescu la istoria emancipării femeilor este redusă la un detaliu marginal, iar simbolul libertății și independenței feminine pe care îl întruchipa este aproape ignorat. Placa memorială nu o prezintă pe Mița ca pionieră a emancipării, ci doar ca o notă de subsol într-o descriere arhitecturală. Este încă o dovadă a practicii patriarhale de ștergere din memoria colectivă a femeilor și a contribuțiilor lor.

Sursa: Adina Manta, În fustă pe bicicletă. Pledoarie pentru un București bike friendly și gender friendly”, în Laura Grünberg, Diana Elena Neaga (coord.), Oraşul (non)sexist. Inventar al discriminărilor urbane sensibil la gen, Pro Universitaria, București, 2015, p. 98; Corneliu Lupeș, Șoaptele Urbei, Oscar Print, București, 2011, p. 187 și 192;