Locație: strada Popa Nan, nr. 47;

Magda Isanos s-a format în spații educaționale și culturale care au susținut afirmarea femeilor, de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău până la mediile universitare și cercurile studențești progresiste din Iași. A colaborat cu numeroase reviste și a contribuit la Societatea „Iulia Hasdeu”, devenind una dintre cele mai importante voci ale poeziei feminine interbelice.

 Locația: str. Caldarusani, nr. 9;

Ana Aslan, născută la Brăila, dar formată profesional la București, a devenit una dintre cele mai importante doctorițe române specializate în gerontologie. Împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, a creat și brevetat Aslavital, un produs geriatric inovator care a revoluționat domeniul și i-a adus în 1952 medalia Leon Bernard.

Locație: Cartierul Aviației/Băneasa;

Smaranda Brăescu (1948–1987) a fost prima femeie pilot și prima femeie parașutist brevetată din România, devenind campioană europeană la parașutism în 1931 și campioană mondială în 1932, când a stabilit un record impresionant.

Locație: Cartierul Herestrău;

Elena Caragiani-Stoienescu (1887–1929), prima femeie aviator din România și una dintre primele zece femei pilote din lume, și-a urmat pasiunea pentru zbor cu curaj și perseverență, obținând în 1914 brevetul internațional în Franța după ce autoritățile române i-l refuzaseră. Deși a spart barierele timpului ei, a fost marginalizată profesional, lucrând în posturi administrative și ca infirmieră. A murit prematur la 42 de ani.

Locație: Central, continuarea străzii C.A.Rosetti;

Maria Rosetti (1819–1893), prima femeie publicist din România și participantă activă la Revoluția de la 1848, a combinat curajul civic cu activitatea jurnalistică, colaborând la ziare și reviste precum „Românul” și „La Presse”, promovând educația, egalitatea și drepturile femeilor, organizând acțiuni caritabile și rămânând un simbol al implicării feminine în viața publică și lupta pentru libertate.

Locație: Str. Popa Nan 32a;

Maria Tănase (1913–1963), supranumită „Pasărea măiastră”, a fost una dintre cele mai mari interprete de muzică populară românească, cunoscută pentru vocea sa inconfundabilă A avut debutul la radio și scenele bucureștene în anii ’30, succes internațional la Expoziția Universală de la New York. Activitatea sa pedagogică și premiile obținute, toate contribuie la promovarea și valorificarea folclorului românesc.

Locație: Băneasa, malul lacului Herestrău;

Elena Văcărescu (1864–1947), poetă de limbă franceză, traducătoare, diplomat și prima femeie membră de onoare a Academiei Române, a promovat cultura română în Europa, a inițiat Secția feminină a Societății Națiunilor, a participat la Conferința de Pace de la Paris și a combinat activitatea literară cu diplomația, fiind o figură emblematică a implicării femeilor în viața culturală și politică a României moderne.

Locație: zona piaţa Victoriei;

Gina Patrichi (1936–1994), una dintre cele mai apreciate actrițe române de teatru și film, a debutat cinematografic în Pădurea Spânzuraților și scenic la Teatrul Dramatic din Galați, construindu-și o carieră remarcabilă la Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra” din București prin roluri diverse în comedie, dramă și teatru clasic sau modern, recitaluri de poezie și apariții la radio și televiziune, rămânând o figură emblematică a scenei românești.

Locație: lângă Parcul Kiseleff;

Elisa Leonida Zamfirescu (1887–1973), ingineră și inventatoare română, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României și membră a Asociațiilor Generale ale Inginerilor și Internaționale ale Femeilor Universitare, este recunoscută ca una dintre primele femei inginer din lume și un exemplu de excelență profesională și recunoaștere internațională.

Locație: zona Gara de nord;

Hariclea Darclée (1860–1939), soprana română de renume internațional, a strălucit pe scenele marilor capitale muzicale, inclusiv Paris, Milano și New York, a fost interpreta ideală a Floriei Tosca în premiera mondială a operei lui Puccini și a inspirat numeroși compozitori să îi dedice partituri speciale, lăsând o moștenire de excelență artistică și contribuind la afirmarea operei românești pe plan mondial.

Locație: Militari;

Doina-Maria Cornea (1929–2018), profesor universitar, disidentă anticomunistă și traducătoare, s-a remarcat prin curaj civic, fiind hărțuită și arestată de Securitate pentru protestele sale, iar după 1989 a contribuit la consolidarea democrației în România prin implicarea în grupuri civice și publicarea de lucrări și traduceri, fiind distinsă cu numeroase premii și ordine internaționale pentru apărarea drepturilor omului și libertății.

Locație: Bulevardul Schitu Măgureanu Nr. 1 I/ Strada Jean-Louis Calderon 76A;

Lucia Sturdza-Bulandra, prima femeie directoare de teatru din România și una dintre primele din lume, a condus cu autoritate Teatrul Regina Maria, a construit un repertoriu valoros, a adus regizori și actori de prestigiu și timp de 30 de ani a format generații de actori ca profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică din București, rămânând o figură emblematică a teatrului românesc.

Locație: Strada Căpitan Gheorghe Preoțescu 9, (zona Unirii, sub dealul Patriarhiei);

Floria Capsali, fondatoarea școlii de coregrafie din România, a studiat baletul la Paris și istoria artei la Sorbona, a promovat dansul popular românesc, a deschis o școală particulară de dans și a reorganizat trupa Operei Naționale București, formând generații de balerini, iar Liceul de Coregrafie din București îi poartă astăzi numele.

1. Statuia - Splaiul Independentei/ Bulevardul Libertății 22, vis-a-vis de parcul Izvor;
2. Parcul Regina Maria, strada Turda nr. 117;

3. Piața Regina Maria, la intersecția bulevadtului George Coșbuc cu blulevadul Regina Maria;

4. Teatrul Regina Maria - demolat;

Protest organizat cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva femeilor. Organizatoarele au dorit să atragă atenția asupra tabloidizării violenţei împotriva femeilor de către mass-media, care deghizează de multe ori mesaje degradante, misogine, umilitoare şi violente la adresa femeilor sub masca libertăţii de exprimare. Organizatoare: Asociația Front, Centrul FILIA, Societatea de Analize Feministe AnA.

Locație: Bd. Geniului 1-3;

Palatul Cotroceni, sediul Președinției României, a devenit în ultimele două decenii un simbol al memoriei urbane feministe, găzduind proteste și flashmoburi pentru drepturile femeilor și comunităților marginalizate, precum cele din 2013 împotriva declarațiilor rasiste ale președintelui Traian Băsescu și din 2020 pentru apărarea educației incluzive, transformând astfel spațiul puterii într-un loc al rezistenței civice și al revendicărilor pentru egalitate și demnitate.

Locație: Strada Louis Blank, nr. 3;

Flashmob de protest față de proiectul de interzicere a avortului în Spania inițiat de ministrul Justiției Alberto Ruiz-Gallardón,17 ianuarie 2014.

Locație: Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 47;

Primăria Municipiului București, deși destinată administrării urbane, a devenit prin protestele feministe un spațiu de vizibilizare a problemelor structurale cu care se confruntă femeile, de la cererea de servicii eficiente pentru victimele violenței domestice în 2014 până la criticile din 2019 față de închiderea adăpostului Casa Invicta, evidențiind impactul deciziilor administrative asupra vulnerabilității femeilor.

Locație: Bulevardul Libertății;

Participantele au depus în fața Ministerului Justiției peste 100 de flori, fiecare având prinsă de ea un carton cu nume și circumstanțele în care femeile sunt omorâte în România. Apoi au format un corp comun care, lent, a căzut la pământ, pentru a arăta că atunci când o femeie este lovită, toate suntem lovite. Organizatoare: Grupul Mulțumesc pentru Flori, cu promovare prin Feminism Romania.

Locație: Ministerul de Interne, Piața Revoluției, 1A;

Ministerul Afacerilor Interne, instituție cheie în aplicarea legii și garantarea ordinii publice, a devenit prin protestele feministe din 2017 și 2020–2021 un spațiu simbolic al presiunii civice, unde femeile au cerut protecție reală pentru supraviețuitoarele violenței domestice, responsabilizarea polițiștilor și implementarea tehnologiilor de monitorizare, transformând Piața Revoluției într-un nod al luptei pentru siguranță și demnitate.

Locație: Bulevardul Unirii, nr. 37;

Protest la Tribunalul București împotriva sentințelor prea blânde date de judecători violatorilor și împotriva judecătorilor care decid că violul se produce și din vina victimelor, chiar dacă acestea sunt fetițe sau adolescente.

Organizatoare: Grupul Mulțumesc pentru Flori, cu promovare prin Feminism Romania, Centrul Filia, Asociația E-Romnja

Locație: strada Cristian Popișteanu, nr. 1-3;

Ministerul Sănătății a devenit un reper al protestelor feministe din București, unde s-au revendicat drepturi legate de sănătatea mintală, sexuală și reproductivă, educația sexuală și prevenirea violenței de gen, transformând clădirea într-un spațiu simbolic al vizibilizării vulnerabilităților femeilor și comunităților queer și al presiunii civice pentru politici publice incluzive și eficiente.

Locație: Calea Victoriei nr. 49 – 53;

Carmen Sylva, pseudonimul Reginei Elisabeta a României, prima regină a țării, s-a remarcat prin implicarea sa în viața culturală și socială, sprijinind arta, literatura, tradițiile naționale și instituțiile caritabile, participând activ la îngrijirea răniților în războiul de independență și contribuind la înființarea serviciilor de ambulanță și azilurilor, lăsând o moștenire durabilă în domeniul social, cultural și umanitar al României.

Locație: Conservatorul sau Facultatea de litere;

Alice Voinescu (1885–1961), filozofă, eseistă și istorică de teatru, profesoară la Conservatorul din București între 1922 și 1948, a susținut emanciparea femeii prin conferințe și articole, a sprijinit activitățile educative și sociale ale organizațiilor feministe românești și a participat la inițiative internaționale pentru pace și colaborare intelectuală, fiind ulterior pensionată și persecutată de regimul totalitar, lăsând o moștenire semnificativă în cultură, educație și drepturile femeilor.

Loacție: Strada Sf. Constantin;

Silvia Șerbescu (1903–1965), prima pianistă română de renume internațional și profesoară la Conservatorul din București, a studiat la Paris și București, a concertat pe marile scene ale lumii, colaborând cu George Enescu și fiind distinsă de Regele Mihai, lăsând o moștenire remarcabilă în arta pianistică românească și internațională.

Locație: zona Timpuri Noi;

Aristizza Romanescu (1854–1918), fiică a unei familii de artiști din Craiova, a fost una dintre cele mai mari actrițe române, interpretând peste 400 de roluri în comedie, melodramă, tragedie și vodevil, a studiat la Paris cu mari maeștri ai artei dramatice, a colaborat cu Teatrul Național din București și Iași, a predat la Conservator timp de 20 de ani formând generații de actori remarcabili și a susținut numeroase acțiuni caritabile, în ciuda unei pensii modeste și a dificultăților materiale, lăsând o moștenire durabilă în teatrul românesc.

Locație: zona Vitan, Alba Iulia;

Agatha Bârsescu (1857–1944) a fost o actriță de renume internațional, debutând la Teatrul Curții Imperiale din Viena în 1883 și continuând la Teatrul Național din București din 1899, pentru ca mai târziu, stabilită la Iași în 1925, să preia o catedră de dramă și comedie, formând generații de actori printr-o abordare care combina tradițiile teatrului național cu școala vieneză, cultivând expresivitatea, gestul elegant și înțelegerea profundă a psihologiei personajului.

Locație: lângă Arena Națională;

Aura Buzescu (1894–1992) a fost o actriță și regizoare de teatru remarcabilă, debutând în 1914 la Compania Bulandra, interpretând roluri complexe precum Ecaterina Ivanovna din „Frații Karamazov” și Hedda Gabler de Ibsen, colaborând cu marile teatre și companii dramatice din București, inclusiv Teatrul Național, și, mai târziu, între 1950 și 1957, a format generații de actori ca profesoară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale.

Locație: zona Arcul de Triumf, Mihalache;

Anda Călugăreanu (1946–1992), pe numele real Anca Miranda Călugăreanu, a fost actriță și interpretă de muzică ușoară și folk, remarcându-se prin talentul său în televiziune, radio, teatru și muzică. Debutează în 1965 la Televiziunea Română și pe scena Sălii Palatului, participând la numeroase festivaluri naționale și internaționale, obținând premii la Mamaia, Cerbul de Aur, Berlin, Budapesta și Sofia. A interpretat piese de compozitori români celebri și a colaborat cu actori precum Toma Caragiu, Horațiu Mălăele sau Mitică Popescu. A jucat în musicaluri și spectacole de teatru, la Teatrul Mic, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, Teatrul Ţăndărică și Teatrul Ion Creangă, și a contribuit la film și dublaj animat („Maria Mirabela”).

Locație: Ferntari, zona Zețarilor;

Sonia Cluceru (n. 1892, Cuciulata, Brașov) a fost o actriță română, formată la școala realistă a Aristizzei Romanescu. După 23 august 1944, s-a remarcat în comedia românească de moravuri, interpretând piese de Ion Luca Caragiale, Alexandru Kirițescu și Tudor Mușatescu, dar și în comedia clasică, precum doamna Jurdain din „Burghezul gentilom” și doamna Pernelle din „Tartuffe” de Moliere. A fost apreciată pentru puterea de identificare cu personajele și pentru naturalețea și emoționalitatea interpretărilor. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, i s-a conferit titlul de Artist al Poporului „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”.

Locație: zona primăriei sector 1;

Frosa Sarandy (1840-1904), actriță română care a jucat pe scena teatrelor naționale din București și Iași, având un repertoriu în care au predominat rolurile de comedie.

Locație: lîngă Mall Vitan;

Elena Teodorini (1857–1926) a fost prima divă lirică a României, debutând la „Teatro alla Scala” din Milano în 1880 și remarcându-se ca solistă internațională și pedagogă, fondând academii de canto în România, Paris și America de Sud.

Locație: lîngă parcul Sebastian;

Maria Cunțan (1862–1935) a fost poetă română, membră activă a cercurilor literare din Sibiu și București, publicând în reviste de prestigiu și participând ca soră de caritate în Primul Război Mondial.

Locație: zona Crîngași;

Elena Farago (1878–1954) a fost poetă română, cunoscută ca „scriitoarea copiilor”, directoare a Fundației „Alexandru și Aurelia Aman” din Craiova și autoare de volume de poezie și traduceri, distinsă cu premii importante ale Academiei Române și ordinul Meritul Cultural.

Loacație: zona Matache/ Iancului;

Iulia Hașdeu (1869–1888) a fost o scriitoare și poetă română de limbă franceză, copil genial și prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona, remarcându-se prin realizări excepționale în literatură, muzică și pictură. Destinul său promițător s-a curmat prematur la doar 18 ani, din cauza tuberculozei.

Locație: zona Gării de Nord;

Veronica Micle (1850–1889) a fost poetă română și apropiată a lui Mihai Eminescu, remarcându-se prin versuri lirice influențate de acesta și prin implicarea în educația fetelor. După moartea poetului, devastată de durere, s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde și-a încheiat tragic viața.

Locație: Bucureștii Noi;

Cecilia Cuțescu-Storck (1879–1969) a fost pictoriță română de mare influență în perioada interbelică și prima femeie profesor de artă într-o academie superioară din Europa, predând la Școala de Belle-Arte din București între 1916 și 1941. A fost o susținătoare a drepturilor artiștilor și a femeilor în artă, fondatoare a Asociației Femeilor Pictore și Sculptore și președintă a Sindicatului Artelor Frumoase. Cariera ei artistică a fost marcată de numeroase expoziții naționale și internaționale, precum și de colaborări și prietenii cu personalități ale artei europene.

Locație: zona Piața Spaniei;

Margareta Sterian (1897–1992) a fost artistă plastică, poetă, prozatoare și traducătoare, remarcându-se printr-o carieră bogată în pictură modernă și participări la expoziții de avangardă, atât în România, cât și în străinătate. Opera sa reflectă o sensibilitate poetică și o perspectivă feminină asupra realității, iar traducerile și ilustrațiile sale, inclusiv ale lui Walt Whitman și Eugene O’Neill, evidențiază complexitatea și originalitatea creației sale.

Locație: zona Berceni;

Mioara Luiza Mirea, studentă în anul IV la Facultatea de Automatică, a fost împușcată pe 21 decembrie 1989 în fața Sălii Dalles, devenind o eroină a Revoluției Române. Ea și-a pierdut viața încercând să ajute victimele aflate sub roțile unui camion militar, la doar o lună după ce se căsătorise.

Locație: zona Berceni;

Diana Alexa Donea, în vârstă de 17 ani, a fost împușcată în fața Sălii Dalles în timpul Revoluției din decembrie 1989, devenind o eroină a evenimentelor. Curajul ei, de a ieși în stradă pentru libertate, a rămas o inspirație pentru generațiile viitoare și este comemorat printr-o placă aurie la Liceul „Sfântul Sava”.

 Locație: zona Lacul Mori;

Gabriela Szabo, născută la 14 noiembrie 1975 la Bistrița, este una dintre cele mai mari atlete române, medaliată olimpic cu aur, argint și bronz și deținătoare a numeroase titluri mondiale și recorduri la probele de fond și semi-fond. După retragerea din activitatea competițională, Szabo a continuat să contribuie la sportul românesc ca oficial și ministru al Tineretului și Sportului, fiind distinsă cu multiple premii și titluri onorifice.

Locație: Strada Biserica Enei;

Între 1933 și 1935, la București, a apărut săptămânal publicația Cuvântul femeilor, independentă, dedicată promovării perspectivei feminine asupra vieții statului și societății. Revista era editată de Ortansa Szatmary, iar printre colaboratoarele sale se numărau Maria Filotti, Ella Negruzzi, Claudia Millian și Medeea Niculescu; sediul redacției se afla pe strada Biserica Enei.

Locație: zona Splaiul Unirii;

Fabrica Pionierul, unul dintre cele mai dinamice spații alternative din Bucureștiul post-2000, a găzduit grupul informal CLACA, un centru independent dedicat activităților comunitare, organizării politice și educației critice. CLACA s-a caracterizat prin principii queer-feministe, anti-capitaliste și anti-rasiste, promovând autonomie, solidaritate și democrație directă, fiind un spațiu incluziv și anti-autoritar, unde s-au creat rețele locale și internaționale de colaborare. După tragedia de la Colectiv, Fabrica Pionierul s-a închis, iar activitatea CLACA a încetat, însă moștenirea sa continuă prin Biblioteca Alternativă, mutată la Quantic, păstrând vie amintirea solidarității, emancipării și rezistenței culturale și politice.

Strada Ion Brezoianu, 23-25;

Linotip – Centru Independent Coregrafic din București funcționează ca un studio de producție și difuzare de dans contemporan, combinând arta independentă cu colaborări naționale și internaționale și devenind totodată un spațiu de reflecție socială și feministă. Coregrafa Ioana Marchidan, prin proiectul Just Dance, explorează probleme sociale și identitare dintr-o perspectivă feministă, iar spectacole precum 2 Femei Contemporane abordează cu umor și seriozitate inegalitățile de gen și efectele patriarhatului, demonstrând că dansul poate fi un instrument de vizibilizare și activism cultural.

Locație: str. 11 Iunie, bloc nr 35;

Quantic s-a afirmat ca un spațiu care susține inițiative independente și critice, oferind infrastructură pentru proiecte cu miză socială și feministă, printre care Biblioteca Alternativă și volumul colectiv Antologia de Teatru Feminist Intersecțional. Biblioteca Alternativă, mutată la Quantic după închiderea CLACA, adună peste 1000 de titluri – cărți, reviste, fanzine și broșuri – organizate pe principii de autonomie, non-ierarhie și participare voluntară, acoperind teme precum gen, sexualitate, mișcări sociale, anarhism, represiune politică și artă. Antologia de Teatru Feminist Intersecțional reunește texte și reflecții despre experiențele intersecționale ale opresiunii și rezistenței, consolidând rolul spațiului Quantic ca un loc de dialog între artă, activism și teorie critică.

Locație: Calea Moșilor, nr. 127;

Cinema Europa, situat pe Calea Moșilor nr. 127, a devenit un punct de referință pentru scena feministă din București, găzduind între 2021 și 2023 Bucharest Feminist Film Festival și transformându-se într-un spațiu sigur pentru proiecții, dezbateri și întâlniri dedicate egalității de gen, drepturilor femeilor și activismului social.

Locație: Șoseua Pavel David Kiseleff, nr. 3;

Muzeul Național al Țăranului Român a devenit un spațiu important pentru comunitățile feministă și LGBTQ+ din București, găzduind evenimente precum Bucharest Feminist Film Festival (2024–2025) și „Luna Istoriei LGBT”, oferind un cadru sigur pentru proiecții, expoziții și dezbateri despre drepturi, activism și solidaritate, dar a fost și scena unor controverse, cum ar fi protestul din 2013 la proiecția filmului „The kids are all right”.